Mania comparatiei

Eu nu stiu cum pateati voi , dar eu dupa fiecare test cand veneam acasa eram intrebata sistematic cine luase notele mai mari si asta desi si eu aveam note chiar foarte bune. Am fost cu o colega la teatru si cand am venit acasa mi s-a spus cat de bine arata ea , de fapt cat de “mai bine” arata ea. De fiecare data cand parintii mei cunosc un copil , totdeauna acel copil are ceva in plus fata de mine.Intotdeauna cand patesc ceva la scoala , sunt comparata cu ce era sora mea cand era la scoala.Intotdeauna si de fiecare data sunt comparata cu altcineva.Rar primesc incurajari si cuvinte duioase din partea parintilor mei . Ei considera ca ma stimuleaza spunandu-mi cat de “mai buna” este lumea din jurul meu.Culmea este , imi spun aceste lucruri spre binele meu . Anul acesta chiar au inceput si unii profesori. Am luat 6 intr-o lucrare , iar cand profesoara m-a chemat sa mi-o dea s-a uitat un pic peste foaie si mi-a spus ca in momentul in care Greere o sa insemne mai mult decat Daniela , atunci am voie sa scriu Daniela Greere pe lucrare . Pana atunci ma aflu in umbra surorii mele si trebuie sa imi scriu numele altfel, adica invers: Greere Daniela. Eu ma uitam tâmpită  la ea sa vad daca intelesesem bine.Ma asteptam mai degraba  sa ma dojeneasca ca am luat o astfel de nota la o materie pe care chiar eu consider ar trebui sa pun mai mult accent decat pe celelalte,decat sa imi spuna asa ceva …

O sa recunosc : nu m-am  nascut imuna la aceste comparatii. Ma deranjau foarte mult si consideram ca niciodata nu eram apreciata . Dar , odata cu varsta s-a maturizat si gandirea , iar atitudinea mea fata de astfel de raspunsuri s-a schimbat . Daca inainte ma enervau si ma intristau ,acum pot sa spun tare ca nu ma mai afecteaza.Am invatat ca sunt alte cai de a ajunge la rezultate mai bune decat cele abordate de persoanele care ma inconjoara. Desigur ca  ascult ce spun oamenii din jurul meu , ca doar vorbeste un om acolo , nu rage un magar. Totusi , m-am educat sa fac o selectie a lucrurilor pe care le aud si am invatat sa ignor vorbele lipsite de substanta.

Concluzia este ca Niciodata nu trebuie sa te compari cu altcineva. Totdeauna trebuie sa iti doresti sa fii mai bun decat ce ai fost tu insuti acum o clipa.Trebuie sa fi un bun critic la adresa propriei persoane , unul obiectiv , si sa fii constient ca totusi exista oameni care te depasesc. Trebuie sa iti dezvolti propria personalitate . Niciodata nu o sa fii fericit fiind altcineva. Eu in fiecare dimineata cand ma trezesc si ma uit in oglinda imi spun ca trebuie sa fiu mai buna , mai intelegatoare , mai ascultatoare , mai temperata decat ce am fost cu o zi inainte.Numai asa sunt convinsa ca o sa ajung sa fiu un om bun . Altfel consider ca o sa ma pierd undeva pe drum ,tot incercand sa satisfac toate cererile , exigentele , pretentiile.Incercand sa satisfac atatea dorinte care nu imi apartin.
Sunt atatia oameni pe care ii vad ca se lasa ametiti si care isi pierd propriile valori si gusturi , doar pentru ca exista alti oameni in a caror parere pun prea multa baza , si ma doare – chiar ma doare. Imi doresc ca aceste randuri sa ajute .

Post Scriptum:Imi cer mii de scuze fata de copiii ai caror parinti m-au tratat ca pe un alt “parametru” in educatia lor- nu mi-am dorit niciodata sa provoc vreun disconfort nimanui. Sper sa fi reparat orice suparare cu ajutorul acestor cuvinte(desi trebuie sa marturisesc , o astfel de compensatie mi se pare insuficienta)

---